Creditul neguvernamental a accelerat în august, la cel mai mare ritm anual din ultimul an și jumătate și cu cea mai mare rată reală din doi ani și jumătate. Banca Națională a României a tăiat dobânzile în iulie și august, soldul creditului în lei a crescut atât în cazul firmelor, cât și populației. Masa monetară este de asemenea în accelerare.
Creditarea în monedă națională a continuat să accelereze în luna iulie, prima în care BNR a redus dobânda cheie după trei ani și jumătate. Merge accelerat creditul către populație, cu cea mai bună lună din ultimii trei ani. Guvernatorul BNR Mugur Isărescu remarca recent creșterea „vioaie” a creditului de consum.
Soldul creditului guvernamental a crescut cu 6,4% în termeni nominali în 2023, dar a scăzut cu 0,2% dacă luăm în calcul inflația, fiind al doilea an consecutiv de contracție în termeni reali. Scăderea inflației și o ușoară accelerare a creditării pe final de an fac însă foarte probabilă trecerea creditului la o creștere real pozitivă în 2024.
Creditul privat de la bănci a crescut sub inflație în august, una dintre cele mai slabe luni pentru bănci din acest an.
Creditul intern a crescut ușor în prima lună de vară, pentru a doua lună consecutiv, pe fondul creșterii împrumuturilor în monedă națională. Pe de altă parte, depozitele au scăzut ușor, pentru prima oară după octombrie 2022, în timp ce masa monetară a stagnat, după o accelerare în ultimele luni.
Creditul neguvernamental a crescut cu 0,7% în mai față de aprilie, dinamică generată mai ales de deprecierea leului (ceea ce a mărit stocul de împrumuturi în valută exprimat în monedă națională). Dinamica anuală a continuat însă să scadă, inclusiv în termeni reali. Masa monetară a crescut pentru a patra lună la rând și chiar a accelerat la cel mai ridicat ritm din ultimul an, pe fondul creșterii depozitelor la termen.
Creditul neguvernamental a scăzut față de martie în aprilie și și-a încetinit dinamica anuală la un nivel de o singură cifră pentru prima oară în ultimii doi ani. Aproape tot avansul creditului a fost generat de dinamica împrumuturilor în valută, în timp ce creditul în lei a crescut mult mai puțin decât inflația. De cealaltă parte, populația și firmele au continuat să-și majoreze depozitele la termen cu banii din conturile curente, dar și să folosească mai mult cash.
Soldul creditului privat a crescut în martie cu cel mai bun ritm din ultimele 6 luni, pe fondul avansului împrumuturilor pentru firme, mai ales a celor în valută, în timp ce finanțarea populației a stagnat. Populația și firmele s-au întors către depozitele în lei, după ce o bună parte a anului trecut au preferat valuta.
Creditul neguvernamental a scăzut pentru a cincea lună consecutiv în termeni reali în februarie, pe fondul unei creșteri anemice a soldului nominal, sub inflația ridicată. Depozitele sunt și ele în scădere în termeni reali, dar într-o ușoară recuperare în ultimele luni. Masa monetară a accelerat ușor.
Creditarea a continuat perioada de relativă stagnare începută în toamnă și înregistrează o încetinire puternică a ritmului anual. Creșterea masei monetare continuă să frâneze, pe măsură ce politica monetară mai restrictivă scumpește creditul. Mai mult, inflația ridicată face ca atât dinamica ofertei de bani, cât și cea a creditului să fie în teritoriu negativ în termeni reali.
Soldul creditului privat a crescut în august cu cel mai redus ritm de la criza COVID-19, o încetinire notabilă de dinamică fiind mai ales în cazul împrumuturilor acordate companiilor nefinanciare. Masa monetară a continuată să-și încetinească dinamica, pe fondul scăderii depozitelor overnight și, neuzual pentru o lună de vacanță, a reducerii numerarului în circulație. Evoluția din august ar putea fi una conjuncturală sau ar putea fi un prim efect concret al creșterii dobânzilor la lei.
Soldul creditului neguvernamental a crescut în martie față de aprilie cu 1,6%, cel mai ridicat ritm din ultimele patru luni, în timp ce avansul anual s-a menținut în jurul nivelului de 16%, însă în contextul unei inflații de două cifre. Pentru prima oară după 2016 soldul creditului acordat persoanelor juridice l-a depășit pe cel acordat persoanelor fizice. Totodată, depozitele rezidenților au scăzut sub nivelul de la finele anului trecut, însă depunerile în valută au continuat să crească. Masa monetară a scăzut în premieră în ultimele 21 de luni.
Masa monetară în sens larg (M3) a urcat cu 9,5% (5,5% în termeni reali) în noiembrie, față de aceeași lună a anului anterior, până la 411,92 miliarde lei (86 miliarde euro), arată datele Băncii Naționale a României (BNR)..
Masa monetară în sens larg a urcat cu 8,6% (4,3% în termeni reali) în iulie, față de aceeași lună a anului anterior, până la 391,42 miliarde lei (82,8 miliarde euro), arată datele Băncii Naționale a României (BNR), publicate luni.
Masa monetară în sens larg a urcat cu 9,9% (5,5% în termeni reali) în aprilie, față de aceeași lună a anului anterior, până la 390,09 miliarde lei (81,7 miliarde de euro), arată datele Băncii Naționale a României (BNR).
Masa monetară în sens larg a urcat cu 8,9% în decembrie 2018 (5,4% în termeni reali), față de aceeași lună a anului anterior, până la 381,16 miliarde de lei (81,7 miliarde de euro), arată datele Băncii Naționale a României (BNR), publicate vineri.
Masa monetară în sens larg a urcat cu 10,9% în noiembrie (7,2% în termeni reali), față de aceeași lună a anului trecut, până la 376,34 miliarde de lei (80,8 miliarde de euro), arată datele Băncii Naționale a României (BNR).
Masa monetară în sens larg a crescut în luna august, față de aceeași lună a anului trecut, cu 10,8%, până la 365,22 miliarde lei (78,35 miliarde euro), potrivit datelor publicate marți de Banca Națională a României (BNR).
Masa monetară în sens larg a crescut în luna mai, față de aceeași lună a anului trecut, cu 10,9%, până la 356,3 miliarde lei (76,8 miliarde euro), potrivit datelor publicate luni de Banca Națională a României (BNR).
Masa monetară în sens larg a crescut în februarie, față de aceeași lună a anului trecut, cu 13,4%, până la 353,45 miliarde lei, potrivit datelor publicate vineri de Banca Națională a României (BNR).
Milionarii – indiferent de valută – nu prea mai intră în vizorul presei. Bine, dacă ne referim la Zimbabwe sau chiar la Venezuela, a fi milionar nu intră deloc în contradicție cu a fi sărac lipit. Dar oricum, chiar și milionarii prosperi au devenit neinteresanți, și asta nu de ieri de azi. Ca să te bage ziariștii în seamă realmente trebuie să fii măcar multimilionar, dacă nu chiar miliardar.
Depozitele pe termene de până în doi ani au scăzut, în martie, cu 0,2% față de februarie, consolidând la -2,7% declinul înregistrat în ultimele 12 luni, față de martie 2015. Românii mai aveau depozitate la termen în bănci, la finele primultui trimestru, aproape 134,7 miliarde de lei, sumă mai mică cu peste 10 miliarde de lei decât totalul numerarului în circulație și al depozitelor “la vedere” (overnight).